Identificarea unor noi gene responsabile de declansarea crizelor cardiace
Oamenii de stiinta au descoperit zece mutatii genetice care maresc riscul de moarte subita in urma unor crize cardiace si care modifica subtil ritmul cardiac, conform unui studiu publicat duminica in revista Nature Genetics, informeaza AFP si transmite AGERPRES.
Aceste gene se alatura celorlalti factori de risc cardiac cunoscuti, precum sedentaritatea, obezitatea, diabetul, excesul de colesterol sau fumatul. in absenta oricaror simptome, descoperirea acestor variatii genetice care afecteaza contractiile miocardului, si care sunt vizibile prin modificarile duratei intervalului QT pe electrocardiograme, ii poate identifica pe pacientii care intampina un risc crescut de moarte subita.
O echipa internationala de cercetatori condusa de prof. Arne Pfeufer de la Universitatea din Munchen, a analizat genomul 16.000 de indivizi al caror interval QT a fost masurat prin electrocardiograme si au descoperit rolul mai multor gene, printre care si cea denumita 'Nos1ap' in declansarea crizelor cardiace ce pot duce la moartea subita.
Un alt studiu, realizat pe 13.000 de persoane de o echipa de cercetatori coorodnata de Christopher Newton-Cheh de la Massachusetts General Hospital din Boston (SUA) a inregistrat rezultate similare.
O singura mutatie genetica la un individ nu indica in mod necesar un risc cardiac crescut, insa luate impreuna, mai multe astfel de variatii genetice devin semnificative din punct de vedere statistic pentru cazurile de moarte subita, sustin oamenii de stiinta.
Peste 17 milioane de oameni isi pierd viata anual din cauza maladiilor cardio-vasculare, conform statisticilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii.
crizelor cardiace
Aceste gene se alatura celorlalti factori de risc cardiac cunoscuti, precum sedentaritatea, obezitatea, diabetul, excesul de colesterol sau fumatul. in absenta oricaror simptome, descoperirea acestor variatii genetice care afecteaza contractiile miocardului, si care sunt vizibile prin modificarile duratei intervalului QT pe electrocardiograme, ii poate identifica pe pacientii care intampina un risc crescut de moarte subita.
O echipa internationala de cercetatori condusa de prof. Arne Pfeufer de la Universitatea din Munchen, a analizat genomul 16.000 de indivizi al caror interval QT a fost masurat prin electrocardiograme si au descoperit rolul mai multor gene, printre care si cea denumita 'Nos1ap' in declansarea crizelor cardiace ce pot duce la moartea subita.
Un alt studiu, realizat pe 13.000 de persoane de o echipa de cercetatori coorodnata de Christopher Newton-Cheh de la Massachusetts General Hospital din Boston (SUA) a inregistrat rezultate similare.
O singura mutatie genetica la un individ nu indica in mod necesar un risc cardiac crescut, insa luate impreuna, mai multe astfel de variatii genetice devin semnificative din punct de vedere statistic pentru cazurile de moarte subita, sustin oamenii de stiinta.
Peste 17 milioane de oameni isi pierd viata anual din cauza maladiilor cardio-vasculare, conform statisticilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii.
crizelor cardiace
Cum este sanctionat legal malpraxisul?
In articolul 22 din Constitutia Romaniei se reglementeaza dreptul la viata si dreptul la integritate fizica si psihica. Personalul medical, avand o profesie considerata nobila, contribuie la respectarea acestor drepturi fundamentale ale omului dar si a unor norme deontologice si juridice. Diferenta dintre ele este ca daca prin incalcarea unor norme deontologice se pericliteaza valori aparate de drept, se reglementeaza prin norme juridice.
Daca se incalca o norma juridica dar nu se aduce un prejudiciu pacientului se sanctioneaza disciplinar medicul, dar in situatia in care conduita medicului are drept rezultat producerea unei pagube pe seama pacientului, intervine astfel raspunderea civila delictuala pentru malpraxis.
Malpraxisul este definit in articolul 642 al titlului XV al Legii 95/2006 ca fiind "eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea civica a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice".
Cele mai multe acte de malpraxis sunt comise din culpa. Trebuie facuta distinctia intre culpa comisiva (imprudenta, nepricepere sau stangacie), culpa omisiva (neexecutarea unei actiuni necesare), culpa "in eligendo" (alegere gresita a unor proceduri medicale sau delegarea unei persoane necompetente) si culpa "in vigiliando" (neinformare, nesolicitarea unui ajutor).
Din punctul de vedere al Legii nr 95/2006, personalul medical nu raspunde doar pentru erori, neglijenta, imprudenta, cunostinte medicale insuficiente etc ci si pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementarilor legale privind confidentialitatea, consimtamantul informal si obligativitatea acordarii asistentei medicale. Si cand personalul medical isi depaseste limitele competentei medicale se atrage raspunderea civila.
Exista cateva cazuri reglementate de aliniatul 2 al articolului 643 din Legea 95/2006 in care se inlatura raspunderea civila pentru malpraxis. Personalul medical este exonerat de orice vina daca malpraxisul se datoreaza conditiilor de lucru, dotarii insuficiente cu echipament, infectiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicatiilor in general acceptate ale metodelor de investigatie sau a viciilor ascunse ale materialelor sanitare. In acest ultim caz, raspund si furnizorii de servicii mediale, unitatile sanitare.
Pentru evitarea unui risc, trebuie obtinuta aprobarea pacientului care a fost informat in prealabil cu privire la riscul pe care il implica un anumit act medical. Capitolul "Acordul pacientului informat" din art 643 Legea 95/2006 statuteaza obligativitatea obtinerii acordului scris al pacientului care urmeaza sa fie supus unor interventii medicale cu potential de risc dupa ce a fost informat cu privire la diagnostic, natura, scopul, riscurile, consecintele si la alternativele valabile tratamentului. Tot in acest sens, se incheie o asigurare de malpraxis pentru cazurile de raspundere civila profesionala pentru prejudiciile cauzate prin actul medical.
Sanctiunile pentru malpraxis sunt diferite de la caz la caz. Se poate primi doar o mustrare sau se poate retrage dreptul de libera practica. In cazuri grave, cand se ajunge moartea pacientului, personalul medical poate fi acuzat de omor din culpa si sa fie condamnat la inchisoare cu sau fara suspendare si la plata unor daune morale pentru rudele decedatului.
Daca se incalca o norma juridica dar nu se aduce un prejudiciu pacientului se sanctioneaza disciplinar medicul, dar in situatia in care conduita medicului are drept rezultat producerea unei pagube pe seama pacientului, intervine astfel raspunderea civila delictuala pentru malpraxis.
Malpraxisul este definit in articolul 642 al titlului XV al Legii 95/2006 ca fiind "eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea civica a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice".
Cele mai multe acte de malpraxis sunt comise din culpa. Trebuie facuta distinctia intre culpa comisiva (imprudenta, nepricepere sau stangacie), culpa omisiva (neexecutarea unei actiuni necesare), culpa "in eligendo" (alegere gresita a unor proceduri medicale sau delegarea unei persoane necompetente) si culpa "in vigiliando" (neinformare, nesolicitarea unui ajutor).
Din punctul de vedere al Legii nr 95/2006, personalul medical nu raspunde doar pentru erori, neglijenta, imprudenta, cunostinte medicale insuficiente etc ci si pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementarilor legale privind confidentialitatea, consimtamantul informal si obligativitatea acordarii asistentei medicale. Si cand personalul medical isi depaseste limitele competentei medicale se atrage raspunderea civila.
Exista cateva cazuri reglementate de aliniatul 2 al articolului 643 din Legea 95/2006 in care se inlatura raspunderea civila pentru malpraxis. Personalul medical este exonerat de orice vina daca malpraxisul se datoreaza conditiilor de lucru, dotarii insuficiente cu echipament, infectiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicatiilor in general acceptate ale metodelor de investigatie sau a viciilor ascunse ale materialelor sanitare. In acest ultim caz, raspund si furnizorii de servicii mediale, unitatile sanitare.
Pentru evitarea unui risc, trebuie obtinuta aprobarea pacientului care a fost informat in prealabil cu privire la riscul pe care il implica un anumit act medical. Capitolul "Acordul pacientului informat" din art 643 Legea 95/2006 statuteaza obligativitatea obtinerii acordului scris al pacientului care urmeaza sa fie supus unor interventii medicale cu potential de risc dupa ce a fost informat cu privire la diagnostic, natura, scopul, riscurile, consecintele si la alternativele valabile tratamentului. Tot in acest sens, se incheie o asigurare de malpraxis pentru cazurile de raspundere civila profesionala pentru prejudiciile cauzate prin actul medical.
Sanctiunile pentru malpraxis sunt diferite de la caz la caz. Se poate primi doar o mustrare sau se poate retrage dreptul de libera practica. In cazuri grave, cand se ajunge moartea pacientului, personalul medical poate fi acuzat de omor din culpa si sa fie condamnat la inchisoare cu sau fara suspendare si la plata unor daune morale pentru rudele decedatului.
====================================================
ADITIVI ALIMENTARI CU EFECTE NOCIVE ASUPRA
SANATATII DUMNEAVOASTRA
Expertii va recomanda sa va feriti de grasimile trans din alimentele fast-food si dulciurile procesate, dar si de aspartam, o substanta comuna in bauturile carbogazoase dietetice si gumele de mestecat fara zahar.
Cercetarile au aratat ca unii aditivi alimentari pot fi foarte daunatori sanatatii si predispun la unele afectiuni serioase atat fizice, cat si psihice. De aceea, specialistii britanici de la site-ul uk.msn.com au alcatuit o lista cu cele mai periculoase substante care se pot gasi compozitia alimentelor procesate.
Un aditiv foarte controversat este indulcitorul artificial numit aspartam. Aceasta substanta se gaseste in mod special in bauturile carbogazoase dietetice si gumele de mestecat fara zahar. Desi se mai realizeaza cercetari care sa demonstreze efectele secundare ale aspartamului, unele studii au identificat o legatura intre acest indulcitor si probleme de sanatate, cum ar fi migrenele, tumorile cerebrale si cancerul.
Una dintre principalele cauze ale cresterii alarmante a ratei obezitatii in lume o reprezinta grasimile trans din alimentele fast-food sau dulciuri procesate. Aceste grasimi sunt formate din hidrogenarea uleiurilor lichide in uleiuri solide si inlocuiesc grasimea animala. Insa, studiile au aratat ca acesti aditivi sunt chiar mai periculosi decat grasimea pe care sunt meniti sa o inlocuiasca si care pot duce la afectiuni cardiace, obezitate, diabet, boli ale ficatului si probleme de fertilitate.
Chiar daca nu mancati foarte sarat, expertii va avertizeaza ca multe dintre alimentele procesate contin in exces sodiu. De aceea, verificati etichetele produselor pentru a putea evita alimentele cu un nivel ridicat de sodiu. Specialistii va sugereaza sa consumati cantitati mici de sare pentru a putea preveni bolile de inima, cancerul, osteoporoza sau astmul. La fel este si situatia zaharului, care poate fi ascuns in multe alimente procesate sub forma indulcitorilor, cum ar fi fructoza, sucroza sau dextroza. Astfel, alegeti elementele cu o cantitate redusa de zahar, deoarece consumat in exces, acesta poate duce la deteriorarea dintilor si la diabet.
